joi, 24 august 2017

Merită băncile osanale că împrumută statul?

Am văzut ideea lăudării băncilor pentru că au împrumutat statul repetată pe mai multe canale şi voci, în contextul scandalului băncilor româneşti care se întrec în pierderi, aşa că merită să ne aplecăm puţin asupra sa. "Dacă băncile n-ar fi practicat optimizările fiscale, atunci ar fi cerut dobânzi mai mari ca să împrumute statul" sau "cum ar fi ca băncile să-i reproşeze statului că are pierderi (deficit, n.n) atunci când vin la licitaţiile cu certificate de trezorerie şi eventual să nu îl mai împrumute?" sunt două din ultimele argumente fariseice în favoarea băncilor, supuse în aceste zile unui cor de critici (unele venind, în premieră, de la vârful autorităţilor executive).  Continuarea

marți, 22 august 2017

Cum înţeleg consilierii lui Isărescu criza financiară şi "optimizările" băncilor

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului, a scris recent un articol ("Ulciorul nu merge de două ori la apă") în care încearcă să ia de pe umerii băncilor responsabilităţile post-criză - de vină sunt politicienii şi reglementatorii care n-au înţeles prea bine toxicitatea unor produse utilizate de bănci astfel încât nu s-au grăbit să le ia jucăriile după cum sus¬ţine domnul consilier - şi în care tratează marginal şi problema profiturilor băncilor locale. Mai exact, lipsa consecventă a acestora. Continuarea

joi, 27 iulie 2017

Chiar nu erau educate financiar victimele bulei din 2006-2008?

Educaţia financiară e trandafirul pe care se înghesuie să îl pună la butonieră, mai nou, o droaie de instituţii ale pieţei. De la BNR la bănci, de la IFN-uri la ASF, de la brokeri la ANPC şi o puzderie de ONG-uri, toţi ar vrea să-i educe pe consumatori. Numai că, până acum, am văzut doar cârlige de marketing deghizate în educaţie financiară sub forma unor treceri în revistă ale produselor şi câteva slogane împachetate ca demers educativ. Plus că majoritatea iniţiativelor de acest gen s-au cantonat în zona claselor primare, de parcă vor merge mâine copiii să-şi ia un credit ipotecar sau să-şi deschidă cont la broker. Totuşi, victimele crizei financiare nu aveau educaţie în domeniu sau alt ingredient lipsea cu desăvârşire? Continuarea

miercuri, 12 iulie 2017

De ce Patriot si de ce Soros

O stire nu foarte comentata de ieri: departamentul de stat din SUA si-a dat acordul pentru o „posibila” vanzare de armament catre Romania, mai exact e vorba de sistemul de rachete Patriot, in valoare de 3,9 miliarde dolari (bine ca n-au pus 3,99, pret psihologic!). Hotnews unde am vazut stirea (vezi link) o da aparent echidistant, ca asa e cand ai de ales intre doua clante la fel de tentant de lins. Adica, ar mai fi si niste europeni cu sistem similar, care ar fi chiar mai eficient si s-ar putea face chiar in Romania (deci locuri de munca, PIB, etc, etc) dar domnul Pantalaba (Pantazi plus Tapalaga, celebrul duet insteleat de la HN) nu face recomandari clare care solutie ar fi de ales in mod expres.

Spuneam daca va mai amintiti, cand cu debarcarea Guvernului Grindeanu, ca fenomenul se produce suspect de repede de la aselenizarea dulapului sasesc in SUA, ca e intampinata cu suspect de putina opozitie din partea Cotroceniului ca sa nu fie un blat pentru „inzestrarea” Armatei. Inzestrare care se va face acum via complexului militaro-industrial american in loc de cel european, cum s-ar fi intamplat cu Grindeanu-SIE la butoane (evident, nu exclusiv, vom mai lua si de la ceilalti cate ceva, pentru impresie artistica). Zis „Patrioti” de la numele rachetelor ca de la simbolistica istorica slabe sperante. Caci tot ieri am aniversat ziua bataliei de la Marasti. Ati vazut ceva emisiuni tematice, ceva articole extinse prin presa deontoloaga? Evident ca nu, acel moment de eroism (din partea unor tarani analfabeti in general, astia, electoratul PSD de peste ani) nu merita la fel de multa atentie ca alte evenimente de importanta globala, precum ziua Americii sau cea a Europei.

Ca tot vorbim de globalism, am asistat tot ieri la niste declaratii anti-Soros venite pe dubla filiera: ministerul de externe din Israel (care da dreptate lui Orban) si un celebru (fost) consilier al lui Trump. Motiv de mare zarva mediatica, presa sorosista considerandu-se injurata de..tata. Fratilor, Soros reprezinta o simpla interfata, in spatele lui sunt fanii globalizarii. De aia se sprijina in general minoritatile si miscarile marginale prin sponsorizarile sorosiste-sunt vazute ca modalitate eficienta de slabire a autoritatilor centrale nationale. Si de ce e rea globalizarea, doar da de mancare unei armate de activisti civici (genul intelectual narcisist si egoist)? Pai, daca ne globalizam la nivel de decizie politica oricand e posibil un derapaj spre dictatura (sigur, una soft, cu „democratie” controlata, lupta impotriva coruptilor care nu ne convin, impartirea mimata a puterii si tot soiul de droguri sociale-vezi tehnologia, aceasta soma de care ne vorbea Huxley) pe cand in conditiile in care mai exista o lume multipolara tendintele deviante ale unora pot fi amendate de „concurenta” prin declaratii (initial) si decizii concrete (la extrem)....

vineri, 7 iulie 2017

De FSDI poate atârna supravieţuirea sectoarelor strategice din economie

Mulţi s-au întrebat la ce bun un fond suveran de investiţii şi dezvoltare acum, în 2017, câtă vreme România nu mai dispune de mari rezerve de hidrocarburi în proprietate care să nască întrebarea cum gestionăm sumele rezultate din valorificarea lor pentru generaţiile viitoare. Nu suntem Norvegia, nu suntem nici vreo monarhie din Golf, nu ne aflăm cumva în treabă cu un astfel de fond? Răspunsul este că avem, la rândul nostru, de gestionat ceva resurse şi companii strategice pentru generaţiile viitoare şi, prin intermediul acestui Fond, am putea să o facem mai bine. Continuarea

miercuri, 28 iunie 2017

De ce creste economisirea in ciuda dobanzilor mici

Există un detaliu aparent minor care oferă o explicaţie suplimentară apetitului mai mare de economisire din prezent. În 2007-2008, generaţia baby-boom din România avea în jur de 35-40 de ani. Era încă vârsta expansivităţii, când vrei încă experienţe noi, creşterea rapidă a standardului de viaţă pe fondul unor majorări salariale, etc. Acum, aceste generaţii numeroase au 45-50 de ani. E borna la care îţi dai seama că eşti pe pantă descendentă şi ai putea avea nevoie în curând de resurse suplimentare pentru asigurarea standardului actual sau pentru urgenţe medicale ori ai obligaţii asumate care te solicită tot mai mult (copiii se apropie de vârsta adolescenţei). E vârsta la care te gândeşti mai puţin la investiţii, aversiunea la risc creşte, vrei mai mult să conservi ceea ce ai decât să înmulţeşti agresiv acceptând pariuri discutabile. Continuarea

luni, 26 iunie 2017

SRI are acum presedintele, primul ministru si seful primului partid. Mai e de lucrat pe partea de justitie (Kovesi)

Sa privim putin la orizont pornind de la Traian Basescu. Acel Basescu, atasat comercial la Anvers, ghidonat de DIE dupa toate probabilitatile. Deci omul securitatii externe. Basescu a adus la Guvern direct un angajat SIE (Ungureanu), a coabitat cu Ponta (SIE din nou). A numit-o pe Kovesi (reconfirmata de Ponta) si pe Coldea (din nou, un angajat SRI cu responsabilitati pe partea de relatii externe, antiterorism, etc). In vremea lui Coldea se vorbea ca SRI ar putea inghiti SIE dar poate nu inghitea cine pe cine banuiam noi. Tot pe filiera Ponta vine si Grindeanu... SRI a avut insa Presedintele in 2014 (contra omului SIE care era Ponta) si de atunci trendul se schimba. Apare Helvig care il si debarca pe Coldea cand prinde ocazia. Tot de la SRI vine si Daniel Dragomir, care trata cu Black Cube compromiterea lui Kovesi, un lobby evreiesc puternic stand si in spartele PSD....Acum a fost alungat din scaun Grindeanu (SIE) iar pe locul gol vine omul SRI, lectorul Tudose, acceptat suspect de repede de Iohannis, nu? Pe partea conexiunilor externe lucrurile nu imi sunt foarte clare. Grindeanu pare sa fi primit sprijin din zona UE , asa cum Dragnea pare mai apropiat acum de administratia SUA care l-a primit bine si pe Iohannis. Administratia Obama o sprijinea pe Kovesi, nu imi e foarte clar daca si cea a lui Trump o va face ...Una peste alta, SRI are acum fraiele puterii absolute. Sa vedem cum o foloseste. Dar daca se gaseste si ceva spatiu pentru apararea unor interese nationale (cum nu prea s-a intamplat in epoca Basescu), cu atat mai bine!

marți, 20 iunie 2017

De ce doar leul e seismograful crizei politice nu şi bursa?

Cine urmărea declaraţiile politicienilor privind criza declanşată prin refuzul premierului de a demisiona remarca refrenul îngrijorărilor privind impactul asupra economiei şi a cursului de schimb. Cei care îl sprijineau pe Grindeanu sau doreau doar să lovească în PSD vorbeau de o "prăbuşire" a cursului. Care prăbuşire? Dacă ne uităm pe închiderile de la BNR de săptămâna trecută, avem o "prăbuşire" de 2 bani, sub 0,5%, având în vedere că impactul moţiunii de cenzură s-a concretizat printr-o apreciere a euro de la 4,56 lei la 4,58 lei. Nimeni n-a pomenit însă de bursă, de parcă doar moneda naţională e pedepsită de investitori în cazul în care apar motivele de îngrijorare în România în timp ce BVB ar fi prin definiţie o oază de stabilitate indiferent ce mai apare prin politică (cam la fel a fost în 2012). De ce se întâmplă asta? Continuarea

joi, 15 iunie 2017

Dragnea+Iohannis=Love?

Toata tevatura din ultima vreme cu demiterea lui Grindeanu pica suspect de aproape de vizita „epocala” a Plavanului in sufrageria administratiei Trump. Proaspat legitimat de Licuriciul cel mare, Iohannis ar fi cam greu de clintit cu o suspendare daca ar face nazuri la inlocuirea lui Grindeanu cu alta marioneta pentru Dragnea. Ceea ce denota ca cei doi au vorbit inainte si ca nu era o mutare-surpriza pentru Cotroceni. Aliantele geopolitice se reconfigureaza repede in aceasta perioada iar Romania (ca si Ungaria, Polonia) sunt bucatelele din dantela UE pe care SUA lui Trump ar vrea sa le smulga pentru a slabi coeziunea blocului comunitar. E adevarat, Grindeanu ca om al Binomului era o sluga plecata a Cotroceniului si un umil executant al comenzilor pe bza de epoleti dar e la fel de adevarat ca era perceput pro-UE iar in ultima vreme schita si niste vizite prin Europa, or administratia Trump nu este in relatii prea cordiale cu UE. E posibil deci ca debarcarea lui #Rezist Grindeanu sa fie cu acordul partenerilor strategici de la Deveselu si cu acceptul tacit al Marelui Mut de la Cotroceni, care s-a manifestat de altfel suspect de rezervat dupa retragerea sprijinului politic pentru premier (nici tu o tirada pe marginea stabilitatii in pericol, al costurilor CDS-urilor Romaniei precum Basescu, niciun discurs superior-moralizator, nimic). Daca Iohannis numeste fara nazuri premierul nominalizat de alianta PSD-ALDE dupa debarcarea lui Grindeanu (prin demisie sau motiune de cenzura), ne-am lamurit definitiv. O fi bine, o fi rau? Istoric vorbind, aliantele cu Marea Britanie si varianta sa upgradata istoric (SUA) n-au fost pierzatoare, mai ales ca n-ar fi bine sa ne plasam in aliante diferite de cele ale maghiarilor, daca tot se apropie centenarul. Nu ma linisteste insa stilul imprevizibil al magnatului Trump care trateaza totul ca business (vezi cele 12 miliarde cotizate recent de Quatar) si nici caracterul si temperamentul infect al lui Dragnea, destul de apropiate in esenta de cele ale lui Basescu desi semnele exterioare difera (ambii „scorpioni” de altfel). Sa speram ca lobby-ul evreiesc care ii ghidoneaza pe amandoi stie ce face...Una peste alta, simt ca incepe sa ma doara in fund de ce se intampla prin tarishara iar daca am dreptate cu nominalizarea viitorului premier nu va insemna decat ca am schimbat un stapan cu altul....La ca la ce bun sa jubileze atunci slugile?

PS: Ce-o mai face Calin Georgescu? Ar cam fi vremea, nu?

vineri, 26 mai 2017

Spre o nouă bulă a creditului, cu binecuvântarea Guvernatorului BNR

Cu o creştere economică peste aşteptări, dobânzi la minime istorice şi inflaţie anemică, după doi ani de deflaţie, băncile sunt îndemnate să iasă din amorţeală şi să reia în forţă creditarea. Cu ce diferă însă situaţia din 2017 de cea din 2007 din perspectiva impactului asupra efortului de rambursare a posesorilor de credite? Continuarea 

miercuri, 24 mai 2017

Cum se citează experţii BNR între ei deghizaţi în analişti independenţi

Economistul-şef al BNR făcea săptămâna trecută o demonstraţie abilă de spălare a imaginii sectorului bancar autohton, pornind de la ideea că doar acordarea de împrumuturi contra unor garanţii care nu prezintă credibilitate e dovadă de imoralitate, dar, şi în acest caz, băncile româneşti nu doar că stau mai bine decât suratele lor din ţările dezvoltate, dar chiar şi acordând împrumuturi în valute exotice (CHF) au dovedit că au gândit în perspectivă, puterea de cumpărare a salariilor exprimate în franci cunoscând aprecieri în 8 din ultimii 10 ani. Continuarea


vineri, 12 mai 2017

Investitorul şi bloggerul de bursă Traian Stan ne-a părăsit

Pe vremuri se filosofa în Biserică pe tema numărului îngerilor care pot încape pe vârful unui ac. Problema a rămas în coadă de peşte în Evul Mediu, dar azi mi-aş dori sincer ca îngerii, dacă există, să ştie câte ceva şi din bucătăria bursei. Asta ca să fiu sigur că Traian Stan, care a plecat puţin dintre noi n-o să se plictisească prea tare acolo Sus. Multor investitori de buzunar, grosul "retailului" condamnat tot mai des să bată din buze în faţa generoaselor scrisori de garanţie bancară aduse de unii mai egali decât ei la IPO-uri, numele lui Traian Stan le spune ceva. Aş putea spune chiar "brandul Traian Stan". Continuarea

vineri, 5 mai 2017

Convergenţa…culturală la zona euro din perspectiva BNR

În viziunea lui Lazea, degeaba bifăm îndeplinirea criteriilor convergenţei nominale, juridice şi chiar reale dacă stăm în continuare deplorabil în ceea ce priveşte convergenţa culturală. „Este evident că România, care aparţine tipului de cultură mediteraneean, nu are ce să caute în zona euro dacă nu adoptă o cultură de tip central şi nord-european. Aş îndrăzni să spun că, şi dacă am îndeplini toate celelalte criterii (nominale, juridice, reale), dar nu l-am îndeplini pe cel cultural, acest lucru ar fi un obstacol insurmontabil pentru intrarea noastră în zona euro”. Dar ce presupune cultura de tip central şi nord-european (adică germanică)? Continuarea

vineri, 28 aprilie 2017

IPO Digi: dai banul şi fugi cu discountul?

În cazul Digi, discontul cu care este momită tranşa de retail (15% din totalul ofertei) este cât se poate de tentant, cu 7% în primele 5 zile de subscriere şi 3% în ultimele 3 zile. Numai că, spre deosebire de Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica, Medlife, unde mulţi dintre cei care cumpărau aveau şi planuri pe termen lung (hazardate cum s-au dovedit la Nuclearelectrica), dacă grosul celor care cumpără acum vizează doar discountul ar putea să apară o problemă, e destul de greu ca socoteala de acasă să se potrivească la târgul bursei pentru aşa de mulţi. Continuarea

miercuri, 26 aprilie 2017

Cum s-a scumpit apa de ploaie în Bucureşti

Modificarea tarifelor Apa Nova, de la 1 aprilie, practic o "reaşezare", urma să aducă, cel puţin la nivel declarativ, o creştere modestă în facturile bucureştenilor, "de sub 3%". Ei bine, păcăleală pentru cei ce stau la curte, creşterea poate fi mult mai mare. Dar să vedem cum s-a ajuns aici. Dintr-o conferinţă organizată de companie la mijlocul lunii martie aflam că ne aşteaptă o "reaşezare a structurii tarifare", prin scăderea costurilor de distribuţie a apei potabile şi o majorare cu peste 90% a costurilor de canalizare. Continuarea

joi, 20 aprilie 2017

Guvernul se gândeşte la taxa pe moşteniri. Cum e prin alte părţi?

Draftul unui proiect de modificare a Codului Fiscal ajuns în presă a stârnit emoţie după apariţia unei taxe pe moşteniri şi donaţii de 3% pentru bunurile cu valoare mai mare de 100.000 euro, având în vedere că, în acest moment, taxa este zero, dacă succesiunea se face în primii doi ani de la decesul titularului şi doar 1% din valoarea proprietăţii după. Dintr-o analiză EY din 2016 "Worlwide Estate and Inheritance Tax Guide" putem trage însă câteva concluzii privind filosofia altor state în ceea ce priveşte taxarea moştenirilor. Continuarea

duminică, 16 aprilie 2017

Muntele datoriilor RCS cere listarea Digi Communications înainte de creşterea dobânzilor

Digi Communications, al cărei principal activ îl reprezintă liderul pieţei de televiziune şi internet prin cablu şi al patrulea jucător pe telefonia mobilă (RCS&RDS), ar vrea să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti, cât timp dobânzile sunt încă la minime istorice având in vedere datoriile apreciabile ale "RCS&RDS", din companie ieşind investitorii strategici în "favoarea" retailului în căutare de "oportunităţi". Continuarea

luni, 10 aprilie 2017

Domnilor Sobolewski şi Anghel nu le-ar strica să se înscrie la propriile cursuri de educaţie financiară

Bursa de Valori Bucureşti s-a lansat într-o campanie care urmăreşte ca românii să aibă o "Zi Naţională a Investiţiilor", în fiecare an, pe 15 mai. Este de vorba de un proiect care să lărgească orizonturile educaţiei financiare a româ¬nilor, după cum declară oficialii BVB, una precară în acest moment. Din păcate, modul în care este "vândută" o astfel de iniţiativă n-are nimic de-a face cu educaţia financiară, ba dimpotrivă... Continuarea

vineri, 31 martie 2017

Creditul pentru nuntă"-noua invenţie a băncilor

Inventivitatea creditorilor nu are limite când vine vorba de pretexte pentru a-şi vinde produsele astfel încât sintagma "credit de nevoi personale" poate deveni, după caz, împrumut pentru nuntă, studii, vacanţe, etc... Patria Bank a inventat un produs care nu există dacă răsfoieşti site-ul, dar apare, bine mersi, dacă dai o căutare pe google după "credit pentru nuntă". Continuarea

De câte ori va mai "greşi" eMag preţurile până înţelegem că e marketing?

"Ziua cumpărăturilor on-line" cu mari reduceri ataşate urma să înceapă la eMag pe 29 martie, dimineaţa, după cum anunţa compania în spoturi. A fost de fapt dis-de-dimineaţă, iar insomniacii au putut beneficia de încă o "eroare" tehnică care a oferit telefoane de top la preţuri de chilipir. Continuarea

marți, 14 martie 2017

Lucrurile se mai limpezesc...

Constantin îl atacă pe Tăriceanu, Ponta îl atacă pe Dragnea...Klemm se afiseaza cu Dragnea...Isarescu, adversar al adoptării euro, e atacat dinspre media apropiata binomului dar Dragnea anunta ca îl sprijină ....e acelasi Dragnea sustinut de Klemm si e acelasi Mugur apropiat de SUA via SIE si adversar al adoptării euro..Sunt mai evidente mâinile care trag sforile?....E posibil ca tocmai intrarea in UE cu mai multe viteze sa fie semnalul fortarii adoptării euro in Romania, ca dovada a atasamentului fata de valorile europene si o cedare suplimentara de suveranitate (acum si monetara) din partea Romaniei

luni, 13 martie 2017

LIVIU+MUGUR=LOVE.De ce şeful PSD vrea să-l lege de funcţie pe şeful BNR cel puţin până în 2019?

Sub tirul presei de investigaţii, acuzat de autoplagiat şi colaborare cu fosta poliţie politică, Guvernatorul şi-a găsit un aliat de nădejde în preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, care, vorbind în numele partidului, a spus răspicat că "nu vrea schimbarea lui Mugur Isărescu, dimpotrivă". Continuarea

vineri, 10 martie 2017

O mostra de jurnalism vertical, deontologic, profesionist....

Hotnews face praf motivarea deciziei CCR privind amestecul DNA in ciorba Guvernului, nimic nou, dar titlul e bestial ("Juristi: Derapaje majore in motivarea CCR") pentru ca in text marii juristi consultati sunt inlocuiti de urmatoarele sintagme. "o serie de juristi si experti in drept consultati de Hotnews", "potrivit unor experti in drept constitutional", "un alt jurist explica pentru Hotnews", "alti juristi consultati de Hotnews remarca", "potrivit expertilor in drept constitutional consultati de Hotnews"...In final toti acesti oameni de bine se pun de acord "opinia comuna a juristilor consultati de Hotnews este ca...". Dau si linkul ca poate nu ma credeti. Textul lui Tapalaga e pe modelul-cei 4 apostoli erau trei, Luca si Matei (care lucra in servicii si dicta texte unui mare deontolog de presa...).

vineri, 3 martie 2017

Autoplagiatul lui Isărescu: dacă nu e furt de la alt autor, nu cumva e furt de la cititor?

Autoplagiatul lui Isărescu: dacă nu e furt de la alt autor, nu cumva e furt de la cititor? ln ianuarie România liberă publică un articol din care rezulta că într-un volum din 2009 guvernatorul BNR a preluat aproape integral, fără a menţiona explicit acest lucru, 180 de pagini din trei lucrări pe care le publicase în anii anteriori. Mai exact, e vorba de „Contribuţii teoretice şi practice în domeniul politicilor monetare şi bancare” apărută în anul 2009, la Editura Academiei Române iar după examinarea sa pagină cu pagină (sunt 518 în total) jurnalistul Sorin Semeniuc pretinde că aproape o treime din volum reia, aproape integral, pagini din cele trei volume ale unei cărţi scrise anterior de Mugur Isărescu-„Reflecţii economice”, tipărită în 2001 (volumul I), 2003 (volumul II) şi 2006 (volumul III) la Editura Expert. România liberă îl acuză pe Guvernator de autoplagiat şi încălcarea eticii academice iar comunicarea din BNR, sub semnătura consilierului Adrian Vasilescu, încearcă să demonteze aceste acuzaţii o lună mai târziu, în articolul din 22 februarie de pe opiniibnr.ro „Autoplagiatul.

Când şi în ce împrejurări sunt încălcate legea ori etica academică-Studiu de caz:acuzaţiile absurde din ziarul România liberă aduse Guvernatorului BNR (probabil din eroare) pe marginea unei cărţi pe care a publicat-o”. Pe scurt, fără să nege existenţa celor 180 de pagini identice, Vasilescu vrea să demonstreze că Isărescu n-ar fi încălcat de fapt legea 206 din 2004 ce incriminează autoplagiatul şi promite să aducă într-un articol viitor şi părerea experţilor în drept în contrapondere cu cea a „moraliştilor” consultaţi de ziarul România liberă. De aici şi trimiterea la acuzele „absurde” aduse la adresa lui Isărescu „probabil din eroare” din titlul articolului lui Adrian Vasilescu (subtext-moraliştii nu sunt experţi în drept şi pot lansa teorii absurde). Mai rămâne acuza încălcării eticii academice iar Adrian Vasilescu citează în sprijinul spălării reputaţiei şefului său dintr-o opinie semnată de Adrian Chiachir pe site-ul dcnews.ro din care aflăm că „e o tâmpenie chestia cu autoplagiatul”. Asta pentru că George Călinescu în Istoria Literaturii şi-a trecut zeci de cronici din „Adevărul Literar” sau din alte reviste, Nicolae Manolescu la fel. Ar fi o practică destul de curentă, „cel puţin în literatură” zice Ciachir. Finalul rezumă destul de bine întreagă opinie „Când iei de la tine nu e niciun furt. Ai dreptul ăsta şi poţi să faci ce vrei. A fost o schiţă şi a devenit o nuvelă. O povestire pe care autorul şi-a dezvoltat-o în roman. De pildă, cazul lui Petru Dumitriu – a început cu ”Bijuterii de familie” şi a devenit trilogia ”Cronică de familie”. E o inepţie, v-am spus.”

Lăsând la o parte faptul că Isărescu n-a publicat inţial o nuvelă dezvoltată ulterior în roman, chiar şi mergând pe premisa că autoplagiatul nu e un furt de la alt autor tot picăm în dilema dacă autoplagiatul nu e totuşi un furt de la cititorul-cumpărător? Poţi vinde o marfă de două ori, ambalată absolut la fel, cu seninătate deplină? Dacă eu aş fi cumpărat lucrarea de peste 500 de pagini din 2009 (apropo, imposibil de găsit azi la marii retaileri de cărţi, Elefant şi Libris n-o listează), aş fi considerat incorectă reproducerea integrală a 180 de pagini dintr-o lucrare anterioară. Dacă tot e lucrare de sinteză, aşa cum pretinde autorul, de ce n-a rezumat cele 180 de pagini astfel încât să ocupe mai puţin spaţiu şi să cântărească mai uşor la preţ? Pentru că, deşi sunt convins că respectivă lucrare e plină de mostre de înţelepciune monetară şi experienţe palpitante de viaţă financiar-contabilă, sunt la fel de convins că preţul unei cărţi depinde şi de cantitatea de hârtie pe are o încorporează. Iar eu aş fi plătit ceva mai mult pe respectivă lucrare prin reproducerea integrală a atâtor pagini în locul unui rezumat absolut normal în condiţiile date.Să nu mai pomenesc şi de timpul necesar parcurgerii lor, convertibil tot în bani, ca să vorbesc pe limba Guvernatorului. Iar dacă aş fi cumpărătorul ambelor lucrări atunci supărarea mea ar fi chiar mai mare şi aş putea pretinde să-mi fie restituit 30% din preţul lucrării mai recente, eventual cu autograf cu scuze şi autocritică de la autor. Pentru că posesorul ambelor creaţii isaresciene nu cred că are vreun motiv să fie foarte încântat de cele 180 de pagini pe care le-ar poseda în dublu exemplar…continuarea

duminică, 26 februarie 2017

Deja-vu?

Piata Victoriei 2017 a semănat mult cu Piata Universitatii 1990...Acelasi elitism, refuzul României celorlalti ("prosti", stirbi cum zice azi Liiceanu), solidarizarea ambasadelor cu occidentalii secon-hand din Romania, non-violenta cu aer superior, doar serviciile au schimbat tabara...Ordonanta 13/2017 a fost pretext, motivatia profunda venea din rezultatele alegerilor, mai greu de acceptat pentru cei cu anumite "valori", plus ceva interese mercantile (vezi CAS pe toate veniturile, impozitarea multinationalelor si reflectarea sa in bonusurile corporatistilor, etc)...Ironia sortii, tinerii frumosi si liberi din anii '90 au fost.catastrofali la guvernare (15.000 specialisti, restitutio in integrum, privatizarea pe 1 euro, Fondul Proprietatea, ANRP) dar providentiali pentru businessul occidental (vezi remake-ul încercat de Guvernul Julien)....Ce nu pot intelege fascistoizii din jurul lui Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu e ca fiecare experienta umana e unica, irepetabila si prin asta de valoare egala cu a celorlalte...nu tragem dupa noi nici posesiuni materiale nici acumulari spirituale, poate doar emotii...si nu cred ca la capitolul emotii sunt mari diferente intre noi...asa ca nu mai visati la votul cenzitar, mai bine uitati-va la scheletele din dulapul vostru bine mobilat (cum era cu vinul de la Magureanu domnu' Liiceanu?)