luni, 9 septembrie 2013

Coincidențele care ne pigmentează viața

Un viitor consilier de stat face sondaje oportune despre Roșia Montană, un șef de bancă centrală în pierdere de popularitate descoperă tentațiile argoului, un porumbel devine agent electoral și un fost pilon al guvernelor PDL da cu subsemnatul la DIICOT. Pur și simplu, coincidențe. 
  
 Aprobarea proiectului de lege privind Roșia Montană în Guvern a coincis întâmplător cu un sondaj de opinie realizat de Sociopol și preluat generos de presă din care aflăm că majoritatea românilor (peste două treimi) sunt de acord cu exploatarea. De fapt, sunt de părere doar că „autoritătile ar trebui să susțină proiectul”. Sondaj „închis”(respondentul alege dintre variantele de răspuns oferite și nu își formulează singur părerea), realizat prin telefon. Am încercat să cer mai multe detalii despre sondaj, mă interesa cine l-a comandat, cum a fost construit, etc. Mirel Palada, părintele Sociopol, mi-a spus în prima fază că finanțarea venea de la Fundația Multimedia (directorul său executiv, Dan Sultanescu, este consilierul de imagine al Premierului, după cum relata într-un editorial patronul Evenimentului Zilei, Dan Andronic). Apoi a revenit, și-a cerut scuze pentru greșeală (cu fundația Multimedia lucrase pe alte proiecte) și a indicat sursa sondajului: b365.ro, un site cu informații pentru bucureșteni (spectacole, administrații financiare, taxiuri, cluburi, cafenele, etc). De ce un astfel de site utilitar și de divertisment (un fel de „Sapte Seri”) ar baga bani pentru a afla părerea românilor despre gazele de șist și Roșia Montană exact în preajma momentului când RMGC vedea în sfârșit luminița de la capătul tunelului? Concidentele merg însă mai departe, la câteva zile, Mirel Palada, a fost înrolat la Guvern pe post de consilier pentru strategii guvernamentale. Părerea sa despre contestatarii proiectului Roșia Montană fusese exprimată limpede într-un interviu pentru blogul „pe surse”, cu câteva zile înainte. „Sunt puțini și constanți. Îi știm... toate grupurile acestea de ecologiști, stângiști, anti-capitaliști, anti-mondialiști de mult sunt împotriva acestui proiect. E o mană de oameni, dar o mană de oameni vocală care evident că încearcă să atragă prozeliți. Îi vedem acum încercând să facă lucrurile acestea in mediile on-line, este o mare dezbatere pe Facebook și dacă îi citești ai impresia că e sfârșitul Pământului, dar când colo îti dai seama că sunt destul de puțini cei care susțin mișcarea asta”. În ultima vreme, publicitatea proiectului Roșia Montană a devenit mai insidioasă-în loc de clipuri și machete vizibile, advertoriale nemarcate (vezi reportajele de ziua Minerului). Sau e doar o coincidență? 

„Am înebunit populația, nu ne mai crede, iar o frecam!”Daca n-ați ști cui îi aparține afirmația pe cine ați indica drept sursă? La prima strigare, eu aș ocila între Traian Băsescu și Sorin Oprescu. De fapt, era vorba de Mugur Isărescu, vorbind despre politicile structurale la un seminar. De câte ori l-ați mai auzit pe Isărescu, sau orice alt bancher, exprimându-se în termenii ăștia? Fără să existe în plus o încărcătură emoțională puternică în contextul respectiv? Numărul contestatarilor lui Mugur Isărescu este însă în creștere iar unii provin chiar din mediul bancar (Florin Catu și Lucian Isar sunt cei mai vocali), popularitatea sa a fost afectată de declarațiile în favoarea menținerii clauzelor abuzive în contractele de credit iar o schimbare de „look” și limbaj ar fi ingredientul de care are nevoie Guvernatorul BNR pentru a recâștiga simpatia electoratului („frecatul” lui Mugur Isărescu seamănă aici cu dansul de urs siberian a lui Eltsin în campania electorală din Rusia sau cu un mai recent „dragă Stolo”). Iată deci și exprimările colorate. Ce coincidență! Pentru Isărescu, în condițiile în care din 2015 intră în vigoare noile reglementări privind băncile cu probleme (vor fi salvate după model cipriot, cu banii deponenților), o retragere oportună spre politică la finalul mandatului de anul viitor este posibilă (o anumită parte a „dreptei”are nevoie de un candidat) iar asta înseamnă că vom mai auzi și alte mostre de limbaj „popular”si de hahaieli icnite care să umanizeze personajul. 
  
 Contestatarii lui Traian Băsescu au subliniat de multe ori că justiția și mai ales DNA-ul acționează ca un instrument demolator la adresa adversarilor acestuia dar se comportă cu timiditate când vine vorba de prieteni și aliați. Coincidență, avem începerea urmăririi penale a lui Adrian Videanu și Varujan Vosganian pentru subminarea economiei naționale, deși sesizarea vine de la DIICOT și nu de la DNA. O altă coincidența care are legătură cu Traian Băsescu și...mitologia s-a produs însă când acesta a devenit un foarte mediatizat bunic. Un porumbel alb a zăbovit o oră pe aerul condiționat de la rezerva spitalului unde născuse Eba după cum aflăm din reportajul cancan.ro preluat cu generozitate de B1 TV. Asta îmi amintește de mitologia creață în jurul liderilor nord-coreeni, care au parte la naștere de tot soiul de coincidențe fericite. De pildă, la nașterea lui Kim Jong-îl pe cer a apărut un curcubeu și o stea strălucitoare iar la moartea acestuia, un cocor a făcut de trei ori înconjurul unei statui a merelui om, „dând impresia că plânge”. Coincidențele noastre sunt totuși lipsite de anvergură față de cele 911 zile care au separat atentatul din 11 martie 2004 de la Madrid, în care au murit 199 de oameni din cauza unor bombe plasate în trenuri, de cel din 11 septembrie 2001 („nine eleven-9/11”, turnurile gemene) din SUA.  

marți, 3 septembrie 2013

Oferta Nuclearelectrica: cât de atractiv e preţul acţiunilor?

Din 9 septembrie puteţi cumpăra acţiuni Nuclearelectrica în cadrul unei oferte publice. Societatea are active valoroase dar obţine profituri mici-cel estimat pentru 2013 reprezintă mai puţin de 5% din capitalizarea companiei după listarea la bursă. Cel mai mare avantaj: profitul poate creşte după liberalizarea totală a pieţei energiei (2017). Cel mai mare risc: un scenariu gen Fukushima.
Cine cumpără acţiuni în cadrul unei oferte publice se gândeşte de regulă la două lucruri: preţul acestora ar trebui să aibe o traiectorie ascendentă iar dacă n-o face măcar să-şi recupereze o parte din bani din dividende. Dacă în cea ce priveşte traiectoria cotaţiilor după listare nu ştim nimic, vestea proastă este că dividendele potenţiale sunt cam neatractive pe termen scurt. În primele 3 luni din 2013 compania a obţinut, conform prospectului de emisiune,  un profit net de 146 milioane lei (faţă de unul brut de 126 mililoane lei estimat pentru acest an), dar scăderea rezultatului obţinut în primul trimestru faţă de profitul bugetat sau cel realizat în final nu e o noutate (în 2012, de la un profit de 69 milioane lei în primul trimestru s-a ajuns la doar 30 milioane lei la finalul anului). Explicaţia pare să vină din ritmicitatea activităţii-în mai au loc revizii şi cheltuielile de repornire afectează rezultatele financiare. Una peste alta, raportat la cea mai mică valoare de subscriere (11,2 lei/acţiune), profitul net estimat de companie pentru 2013 n-ar reprezenta decât 3,8% din acesta, iar în condiţiile unei distribuţii de 50% din profit spre fondul de dividende, randamentul investitorului din dividende ar fi de numai 1,9%.
S-ar putea îmbunătăţi pe parcurs? Societatea vinde în prezent 50% din producţie pe piaţa reglementată faţă de 70% în 2012. O creştere de 20 de procente a produs un avans al profitului de la 30 la 105 milioane lei (am transformat în net profitul brut de 126 milioane estimat pentru acest an). Judecând liniar (desi extrapolarile liniare nu sunt cele mai fericite!), la o majorare de la 50 la 100% a cotei vândute pe piaţa concurenţială (se va întâmpla în 2017) ar putea urca profitul cu aproape 190 milioane lei ajungând per total la aproape 300 milioane lei. În acel caz fericit, profitul societăţii ar fi deci de 9-12 ori mai mic decât valoarea de piaţă a companiei raportată la cele două preţuri de subscriere (11,2 lei şi 15 lei/acţiune). Asta echivalează cu un PER (raportul preţ/profit) similar, cam mare pentru o companie de utilităţi (de exemplu Transgaz are un PER de 6,7). Evident, lucrurile pot merge şi mai bine-profitabilitatea companiei se poate îmbunătăţi, dar şi mai rău. Iar cel mai negru scenariu care se poate imagina pentru o centrală nucleară este precedentul Fukushima (Doamne Fereşte!). Să mai spunem că pentru micii cumpărători de acţiuni (maxim 15.000 acţiuni cumpărate) valoarea investiţiei este cu aproximativ 8% mai mică decât pentru marii investitori, având în vedere discountul oferit în primele 3 zile de subscriere (vor cumpăra la 92% din preţul la care se închide oferta).