marți, 4 februarie 2014

Statul ajută iar băncile mimând stimularea economiei


 Măsura centrală a pachetului convenit cu FMI pentru impulsionarea economiei-reducerea ratelor la credite-conține în esență un nou ajutor dat sectorului bancar ce urmează să încaseze dobânzi suplimentare prin lungirea scadențelor.

“Stimularea consumului” era de câteva săptămâni obiectivul declarat al Guvernului, chiar dacă ultimele date oficiale arată totuși o creștere ușoară a acestui indicator în 2013 pe seama ascensiunii neașteptate din decembrie (creștere de peste 6% mulțumită pachetul de marketing Black Friday & Moș Crăciun). În principal, autoritățile vor să stimuleze economia (consumul  reprezintă aproximativ 80% din PIB) lovită d ecreșterea accizelor la combustibili prin credite fiscale acordate debitorilor sufocați de datorii, scutiri de taxe pentru profitul reinvestit și stimulente oferite companiilor ce fac noi angajări.

În cazul debitorilor, vorbim de o reeșalonare a creditului astfel încât valoarea ratei lunare să scadă considerabil timp de 2 ani pentru cei cu venituri sub salariul mediu net pe economie. După acest interval, debitorul reintră în schema inițială de rambursare urmând să suporte timp de alți 2 ani un efort financiar suplimentar având de înapoiat și fracțiunile din principal de la plata căruia a fost scutit (băncile nu renunță la dobândă în primii 2 ani ci doar fracțiunea din principal ce intră în componența ratei e redusă). Acest efort va fi însă acoperit de Guvern, care va acorda o scutire din impozitul pe venit în anii 3 și 4 în limita a 200 lei/lunar. Pe scurt, îți poți reduce rata (diferite surse vorbesc chiar de o înjumătățire în limita a 500 lei lunar-rămâne să vedem forma finală a proiectului de lege) timp de 2 ani iar în următorii 2 ani Guvernul îți va achita surplusul față de valoarea inițială a acesteia acceptând să-ți reducă impozitul pe venit.

Se remarcă în acest context că principalul beneficiar al măsurii de stimulare a consumului prin reducerea ratelor debitorilor cu împrumuturi care n-au ajuns încă în stadiul de credite neperformante (la peste 90 de zile de întârziere banca trebuie să provizioneze creditul) este sectorul bancar. Băncile vor primi din partea statului timp de 2 ani dobânzile aferente creditelor rescadențate pentru că toate împrumuturile care se vor încadra în această categorie vor ajunge cu doi ani mai tărziu la scadență. Este un efort aproximat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la 0,1% din PIB (aproximativ 130 milioane euro), dar estimarea se poate dovedi ulterior prea pesimistă, precum valoarea încasărilor din impozitul pe stâlp. Astfel, dacă am lua în considerarea o DAE medie la creditele rescadențate de 10%, un număr mediu de debitori care vor profita de această “oportunitate” de 1 milon și o valoare medie a soldului creditelor echivalentă cu 5.000 euro, cele 20% de procente colectate de bănci suplimentar timp de 2 ani înseamnă per total 1 mililard euro împărțit în 2 ani de scutiri fiscale. Cu alte cuvinte, Liviu Voinea subevaluează de câteva ori impactul bugetar al acestei măsuri.

Altfel spus,Guvernul recirculă niște bani din buget parcându-i în final în sectorul bancar, cu speranța că se va alege măcar cu ceva TVA. "Îi ajutăm pe oamenii care au rate şi care pot să treacă în aceşti doi ani mai uşor peste perioada respectivă. S-a întâmplat acest lucru în Spania, se întâmplă şi în alte ţări. E pentru oameni, nu e pentru bănci. Nu scoatem niciun ban din buget, e vorba de aproape 4 miliarde lei care, în loc să stea în bănci, stau la oameni pentru consum şi se reeşalonează pe cei doi ani", a spus premierul Ponta marți, “uitând” că banii vor ieși din buget ulterior, din 2016. Prin urmare, debitorii cu ratele scăzute ar urma să se năpustească să cumpere mai mult în loc să economisească- activitate descurajată hotărât în ultima vreme de BNR prin reduceri repetate ale dobânzii de politică monetară și de bănzile comerciale prin randamente de 2-3% la depozite. Nu miră pe nimeni că FMI-ul și-a dat acordul, potrivit premierului Ponta, pentru aplicarea acestei strategii de stimularea consumului, câtă vreme instituția internațională a susținut în reptate rânduri interesele sectorului bancar.

“Asistăm de ceva vreme la o ofensivă de sprijinire a sectorului bancar-vezi reducerea rezervelor minime obligatorii, mutarea tranzacțiilor cu cash prin conturile bancare (prin asta băncile vor câștiga cam 100 milioane euro) și acum această nouă măsură de stimulare a consumului. Probabil că mulți se vor lăs păcăliți de ușurarea temporară a efortului de rambursare a datoriilor, uitând că petrecerea ține doar 2 ani. Legat de scutirea de taxe pentru profitul reinvestit, nu-i văd utilitatea. Se încasează 21% din impozitele aferente profiturilor reale în schimb rata de încasare a impozitelor pe muncă ajunge la 88%. De ce scutim capitalul și nu încurajăm munca? Nu cred că mai este spațiu și pentru reducerea CAS în acest an” spune analistul Ilie Șerbănescu.

Faptul că reducerea ratelor urmează să opereze din plin în anul electoral 2014 iar scutirile fiscale abia din 2016 arată destul de clar care au fost obiectivele urmărite de autorități. Ce alternative erau la îndemână pentru a stimula pe termen lung cererea din economie? În primul rând, reducerea CAS (mai mulți bani la dispoziția tuturor angajaților nu numai în buzunarele unei părți a acestora-cei cu datorii). Am putea vorbi apoi de un sistem de cupoane valorice oferite salariaților și pensionarilor pentru achiziții  în cadrul unui program “Fabricat în România” relansat (asta ar echilbra pe termen lung raportul importuri/exporturi afectat de orice puseu de stimulare intempestivă a consumului).

“Prababil că băncile sunt avantajate prin pachetul de măsuri al Guvernului, mai ales având în vedere rata mare a împrumuturilor neperformante cu care se confruntă. Există percepția că economia poate fi impulsionată prin creșterea cererii agregate, vezi și refacerea salariilor bugetariilor, creșterea salariului minim, etc. Cred însă că un efect pozitiv pe termen lung s-ar fi obținut prin reducerea CAS-urilor mai degrabă decât prin măsura temporară a reducerii ratelor la credite” este de părere analistul Aurelian Dochia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu